Proteina vegetala vs proteina animala
04.04.2020
Proteina este un macronutrient pentru repararea, mentinerea si cresterea masei musculare.
In conceptia naturistilor, cele mai indicate surse de proteine sunt lactatele, ouale, cerealele, leguminoasele, consumul acestora putand asigura aportul optim de acizi si aminoacizi esentiali organismului.
Continutul mediu de proteine al alimentelor de origine animala, chiar si al celor mai bogate, nu depaseste 20%, iar o parte dintre acestea se degradeaza si prin prelucrarea termica.
In cazul carnii, prin fierbere sau prajire, cantitatea de proteina utilizabila pentru organism scade la jumatate. Astfel, carnea ca aliment, devine, prin comparatie cu alte alimente lacto-vegetariene, foarte scazuta ca nivel proteic.Nucile si germenii de grau desi contin intre 10% si 15% proteine, consumate ca atare, au pierderi proteice minime.
Expertii sustin ca totalul de proteine necesar pe zi este de 46 de grame in cazul femeilor si 56 de grame in cazul barbatilor, putand fi asigurat cu usurinta din produsele lactate si alimentele vegetale. Sunt persoane care necesita un aport ridicat de proteine ( 70 grame). Este cazul sportivilor, femeilor insarcinate sau cele care alapteaza.
Un procentaj important de proteine se afla in branzeturi, cereale si leguminoase. Proteinele din alge (in Ciad si Nigeria unele populatii folosesc o alga albastra cu 70% proteine-cel mai mare continut de proteine cunoscut), ciupercile (continut peste 30%-o adevarat carne vegetala), graul, ovazul, secara (37-40%), lintea, mazarea, fasolea (21-24%), nucile, alunele (13-15%), lactate (35%), folosite in diverse combinatii, pot asigura fara probleme necesarul proteic de care are nevoie organismul.
Un regim compus din fructe, legume, cereale si produse lactate poate fi considerat ca fiind perfect echilibrat. In plus, supraabundenta in proteine, datorita consumului exagerat de carne, nu este mai putin grava decat lipsa lor, antrenand bolile ficatului si o crestere a presiunii sanguine.